Cine are puterea în cuplu?

Jocurile de putere în cuplu sunt inevitabile. Da, chiar și pentru cei care se consideră ființe conștiente, care au depășit dualitatea materială. Realitatea este că te afli în continuare în materie, ceea ce te face (cel puțin) pe jumătate animal. :)

Dincolo de faptul că sunt inevitabile, jocurile de putere sunt NECESARE. Ca să înțelegi de ce, dă-mi voie să te întreb 2 lucruri:

Ce-l face pe un om să își dorească să domine? Ce nevoi emoționale are? Nu se simte în control în viața lui și nu se simte suficient de important (semnificație). De asta caută, subconștient, un partener despre care să creadă că poate să-l domine.

A doua întrebare, ce-l face să își dorească să fie dominat? Faptul că nu se simte protejat (siguranță) și nici conectat (apartenență). Un individ cu aceste nevoi pregnante va căuta, subconștient, un partener în fața căruia să lase percepția supunerii.

Astfel, să domini și să fii dominat = să satisfaci 4 nevoi umane inevitabile (control și semnificație, siguranță și apartenență). Repet și închei bucla: în fiecare cuplu există un joc de putere, indiferent dacă suntem sau nu conștienți de el.

Apare, însă, o problemă fină. Cele 4 nevoi pe care le-am menționat sunt universale. Altfel spus, fiecare om le are pe toate. Deci chiar dacă ai intrat în relație cu o mai mare nevoie de a domina (control, semnificație) sau de a fi dominat/ă (siguranță, apartenență), la un moment dat, nevoile opuse își cer drepturile. :)

Și ai nevoie să găsești moduri subtile prin care să le împlinești. Adică, dacă ai fost dominat, creierul va căuta moduri în care să domine. Iar dacă ai dominat, creierul va căuta moduri în care să fie dominat (ca să obțină apartenență, nu ca să-și saboteze dominarea). Important: Dacă simte că nu reușește să facă asta, iese din relație. Te rog recitește asta, pentru că-i o idee opusă unui mit puternic ancorat în societate.

Mai exact, mitul că, pe termen lung, există DIFERENȚE majore de putere între parteneri.
Unu-i dominatorul și celălalt, săracul, dominatul. E doar o aparență. La nivel de finețuri, subconștient, există o distribuție relativ egală de putere între cei doi. Altfel, creierul nu te-ar lăsa să rămâi în acea relație.

O relație continuă câtă vreme AMBII parteneri percep că au putere (dominare) și completare de putere din partea celuilalt, în una sau mai multe arii ale vieții. Așa se justifică de ce continuă și acele „relații toxice”. Sigur știi astfel de cazuri. Unul clasic e cel în care el joacă persecutorul, iar ea victima. Băutură, bătaie, blagosloviri și bariere. Rațional, ea nu are niciun motiv să rămână în acea relație. Așa că, de ce o face?

Adevărul dur este că primește ceva în schimb, de egală valoare. „Victima” nu-i victimă, dar și-a crezut acest rol, pentru că ăsta-i tiparul pe care l-a adoptat conștient de-a lungul timpului. „Victima” are putere, doar că nu vrea / nu știe să o recunoască. Repet, dacă nu ar fi așa, ar ieși din relație.

Am văzut multe dinamici de acest gen. De pildă, într-un cuplu cu care am lucrat, din afară părea că el domină: în public el vorbea cel mai mult, era responsabil de venituri, mergea unde și când voia el, dacă ridica tonul, ea tăcea etc. Ea părea victimă în ecuație. În realitate, ea îl domina într-un mod indirect, mai pervers. Iată doar câteva forme în care făcea asta, subconștient:
- îi punea întrebări manipulative, emoționale, ca în final să iasă cum își dorea ea
- se plângea prietenilor lor, ca să îi câștige de partea ei, în povestea ei de victimă (ce de putere obținea prin asta!)
- îi ascundea bani oricând avea ocazia, gest îmbrăcat în grijă pentru familie, că el „e un risipitor” (din nou, ea se credea superioară)
- ba chiar a dezvoltat o boală vaginală, ca să controleze ea când și în ce condiții se întâmplă sexul.

Puterea va fi distribuită în mod egal în cuplu, chiar dacă la nivel conștient nu pare așa.
Căutăm să fim dominați acolo unde ne percepem slabi, dar vrem în egală măsură să dominăm, să ne simțim puternici; altfel, căutăm contexte unde să putem fi. Iată una dintre comunele cauze ale infidelității în cuplu. Dar tema asta ne rămâne pentru altă dată.

Distribuția de putere poate fi între oricare arii ale vieții. Poate că partenerul tău domină în 10 zone, iar tu în 3. Dar pentru creier, conștient și subconștient, există echitate. Găsește-o și îți promit că percepția ta despre relația de cuplu va căpăta un nou nivel de înțelegere, apreciere și autocunoaștere.

După acest articol, te invit:

1. Să nu te mai crezi victimă sau în relație cu o victimă. Și totodată să-i confrunți pe cei la care ții, care își cred povestea victimizării. Atenție, nu-ți spun să nu-i susții. Susține-le transcenderea situației, dar nu victimizarea. Dacă nu vor sfaturi și ajutor ca să iasă din relația respectivă, atunci ce vor? Ascultare? Serios? Nu mă feresc să-ți spun că, dacă accepți această poveste, devii victima victimei.

În acel moment, vă limitați amândoi potențialul, blocându-vă gândirea în conștiința de tipul „viața mi se întâmplă”, care corespunde vibrațiilor joase, de rușine, vină, frică, apatie, disperare, furie și mândrie. Cine se crede victimă se învârte în cercuri zilnice, pline de aceste emoții.

2. Să faci o introspecție, să vezi care sunt nevoile tale primare când intri într-o relație. Vrei mai degrabă să domini (control și semnificație) sau să fii dominat/ă (siguranță și apartenență)? Cu cât vei lucra mai mult cu tine, să le echilibrezi pe cele două, cu atât vei echilibra relațiile tale.

3. Echilibrează conștient puterea din relație. Unde domini și unde ești dominat/ă? Poate fi oriunde. Iată câteva exemple:
Fizic: Cine arată mai bine? Prin ce, fiecare? Cine se îmbracă mai bine? Cine are sistem imunitar mai bun? Cine face sex mai bun?
Relațional: Cine are mai multă carismă? Cine vorbește mai bine în public? Cine are abilități sociale mai bune? Cine are cercuri de prieteni și cunoștințe mai de calitate? Cine are prieteni mai de nădejde? Cine e mai romantic? Cine are mai multă putere asupra direcției familiei? Cine conduce casa? Cine are mai multă influență asupra copiilor? Cine are mai mult sprijin și conexiunea cu familia de proveniență? Cine are o familie de proveniență mai agreabilă?
Financiar: Cine are mai multă putere financiară? Cine are mai mult potențial neexploatat? Cine are mai multe bunuri? Cine are mai multă claritate financiară? Cine gestionează mai înțelept finanțele? Moșteniri?
Vocațional: Cine are o carieră mai împlinitoare? Cine e mai avansat în carieră? Cine are mai multe responsabilități? Cine are un viitor profesional mai sigur?
Mental: Cine e mai inteligent ca IQ? Cine e mai inteligent ca EQ? Cine e mai conștient de sine? Cine e mai conectat spiritual? Cine are o memorie mai bună? Cine are cunoștințe mai vaste și pe ce domeniu?
Sunt doar câteva zone în care să cauți echilibrul de putere.

4. Dacă ești singur/ă, înainte să intri într-o relație, echilibrează puterea dintre voi! Altfel, riști să te exagerezi (dominator) sau să te minimizezi (dominat) și să creezi provocări ulterioare.

Am lucrat în coaching cu o femeie care se temea să intre într-o relație cu un tip interesat de ea, pentru că îl percepea pe el de nota 10 fizic, iar pe ea de 3. Alimenta, prin asta, un tipar subordonat, de insuficiență. Ne-a luat aproape 3 ore să echilibrăm puterea dintre ei, ca să-și asume relația fără rețineri.

Dacă nu intri împuternicit în relații, e natural să atragi dominatori. Dacă intri exagerat, e natural să atragi căutători de a fi dominați. Intră echilibrat (întreg) și vei atrage întreg.

Ce idee sau punct din acest articol iei cu tine acum, la finalul lecturii?